...

Sindromul creierului de gravidă: este real?

Probabil că ai auzit de termenul “sindromul creierului de gravidă”, în engleză regăsim acest termen numit “baby brain syndrome”. Uneori îl poți regăsi chiar și sub denumirea de “momnesia”. Da, acesta este un termen real pe care majoritatea mamelor îl folosesc și da, este destul de amuzant. Dar ce este sindromul creierului de gravide și este el, de fapt real sau este doar un mit?

Iată cum stau lucrurile.

O mulțime de femei însărcinate raportează simptome obișnuite și bine stabilite de sarcină. Cum ar fi grețuri matinale, dureri de cap și dureri de spate, urinare frecventă etc. Dar a pune cheile de la mașină în congelator sau oalele și tigăile în mașina de spălat nu este atât de obișnuit în sarcină. Este ceea ce este cunoscut colocvial sub numele de “sindromul creierului de gravidă” și da, este foarte real.

Despre ce este de fapt sindromul creierului de gravidă?

Iată un indiciu: nu este un sindrom. Nu este o afecțiune medicală oficială, ci mai degrabă un termen universal pentru o varietate de simptome care afectează majoritatea femeilor însărcinate. Nu este în întregime clar ce cauzează uitarea sau “momnesia”. Cu toate acestea, cercetările au arătat că există câțiva factori posibili de luat în considerare.

Se consideră că hormonii joacă un rol în sindromul creierului de gravidă. Da, femeile tind să experimenteze schimbări mari hormonale în timpul sarcinii, iar unul dintre acele lucruri pe care le declanșează este funcția creierului.

Lipsa somnului în timpul sarcinii este un alt factor declanșator al “sindromului creierului de gravidă”.

Obiceiurile nesănătoase de somn în timpul sarcinii sunt destul de frecvente, mai ales pe măsură ce sarcina avansează în ultimul trimestru. De acord, simptomele “creierul de sarcină” poate începe încă din primul trimestru, dar nu este nevoie să îți faci griji. Nu va avea un efect pe termen lung asupra memoriei sau cogniției tale.

Unele femei însărcinate pot experimenta ceață cerebrală, împreună cu uitare, dezorientare, stângăcie și concentrare slabă. Acestea sunt, de asemenea, simptome ale sindromului creierului de gravidă și da, acestea sunt, de asemenea, inofensive și vor dispărea după un timp.

Ce poți face pentru a reduce efectul sindromului creierului de gravidă?

Există câteva lucruri pe care le poți face. În primul rând, ar trebui să încerci să te odihnești și să dormi bine. Somnul este important pentru buna funcționare a creierului nostru, așa că o odihnă bună ar putea fi exact ceea ce trebuie.

De asemenea, poți păstra un memento zilnic cu ceea ce trebuie făcut, pentru a nu uita (o programare la medic, de exemplu, sau un eveniment aniversar). Un calendar bun, o alarmă de notificare sau pur și simplu o aplicație pentru organizare vor face, de asemenea, o treabă extraordinară. Post-it-urile pot fi o modalitate eficientă și ieftină de a-ți reaminti anumite lucruri.

Mâncatul bine poate avea, de asemenea, un efect pozitiv asupra memoriei și cogniției tale. Dar și o hidratare adecvată este benefică. Și, în cele din urmă, încearcă să reduci stresul și anxietatea. Știm că femeile însărcinate sunt extra stresate și pline de anxietate, dar încearcă să păstrezi aceste lucruri la minimum.

Doar relaxează-te și ia-o ușor

Știm că este mai ușor de spus decât de făcut. Cu toate schimbările care au loc, este ușor să dezvolți sindromul creierului de gravidă, iar dacă te regăsești în ce am descris mai sus, nu-ți face prea multe griji… Și asta va trece.

Materiale și articole utile

Opinia medicului

...

Riscul de formare a cheagurilor de sânge în timpul și după sarcină: Care sunt simptomele și cum le putem preveni?

În primul rând ar trebui să stabilim niște termeni pentru a nu apărea confuzii.

Când ne referim la ,,cheag de sânge’’ ne referim la o masă de sânge care se lipește împreună, coagulează și formează o structură caracteristică.

Cheagurile apărute prin sângerări pe cale vaginală (indiferent dacă apar înainte, în timpul sau după sarcină) sunt diferite de cheagurile apărute după alte tipuri de sângerări întrucât conțin si țesut endometrial și mucus. Sunt persoane care au în perioada menstruației astfel de manifestări în mod obișnuit, dar cheagurile pot să apară și în sângerările din timpul sarcinii, post-partum sau diferite afecțiuni ginecologice sau hematologice.

Pe de alta parte, cheagul apărut după o tăietură, de exemplu, nu conține decât material component al sângelui (material hematic, trombocite, factori de coagulare, fibrinogen).

Atunci când un cadru medical se referă la o persoană însărcinată și afirmă că are un risc de formare a cheagurilor de fapt se referă la o afecțiune numită tromboză venoasă. Această afecțiune constă în formarea, în interiorul vaselor de sânge, a unor cheaguri foarte mici, dar periculoase, ce pot bloca trecerea sângelui prin vasele mai mici.

Tromboza venoasă sau boala trombotică poate aparea atât la femei cât și la bărbații cu anumite afecțiuni cum sunt: bolile genetice, trombofiliile, bolile hematologice, boli cardiologice, hipertensive sau aritmice, diabet, etc.

Care sunt factorii de risc?

La femeile însărcinate factorii de risc sunt:

  •  luatul excesiv în greutate în sarcina ( normal, în sarcina, surplusul ponderal nu trebuie să depășească 9 – 12 kg până la termen) obezitatea,
  • fumatul,
  • sedentarismul,
  • predispoziția familială,
  • boala varicoasă,
  • anumite afecțiuni: renale, diabetul sau diabetul indus de sarcină, hipertensiunea preexistentă sau indusă de sarcină, aritmiile cardiace, sindroamele valvulare cardiace și nu în ultimul rând boala varicoasă.

Semnele și simptomele bolii trombotice/ tromboembolice sunt aceleași atât în sarcină cât și în post-partum sau în afara sarcinii:

  • Durere intensă la nivelul unui membru însoțită de creșterea temperaturii,
  • roșeața la nivelul vasului de sânge care ulterior devine violaceu si tumefierea regiunii respective.
  • Uneori se însoțește și de fenomene de amorțeală locală.

În cazurile grave, atunci când sunt afectate de tromboză organele vitale (creierul, inima, plămânul) apar manifestări generale ca: cefaleea localizată, durerea precordială, junghiul toracic însoțit de respirație dificilă, dureroasă, de senzația de constricție la nivel toracic, urmate de dificultăți de vorbire și/ sau orientare, vedere încețoșată, amețeli și/ sau leșin, amorțeală sau paralizia feței sau a unui membru.

Cum prevenim apariția cheagurilor?

Dacă ești însărcinată sau ai născut recent, există câteva lucruri pe care le poți face pentru a preveni apariția cheagurilor de sânge. Mișcarea poate ajuta la prevenirea apariției cheagurilor. Este recomandată plimbarea ușoară, dar nu și ortostatismul prelungit (pozitia in picioare mai mult de 1 ora) sau statul la pat sau în fotoliu.

Un alt lucru important este o dietă echilibrată cu aport de fructe și legume, cu alimente fără zaharuri și conținut scăzut în grăsimi, cu aport suficient de lichide, dar fără băuturi carbogazoase cu conținut ridicat de zahăr.

La persoanele cu boală varicoasă se recomandă ciorapi elastici speciali precum și tratament local cu geluri cu heparină. În cazuri speciale se face profilaxia trombozelor cu soluții de heparină injectabilă.

În situațiile în care, cu toată profilaxia, apar simptome ca și cele descrise, mai înainte trebuie să vă adresați de urgență medicului sau celei mai apropiate unității spitalicești, în vederea instituirii terapiei de specialitate. Acest lucru este necesar pentru a evita apariția unor complicații grave.

Citeşte mai mult

Opinia medicului

...

Incompatibilitatea Rh în timpul sarcinii: Ce trebuie să faci în această privință?

Dintre numeroasele teste pe care o femeie însărcinată le va face în timpul sarcinii, testele simple de sânge sunt cu siguranță printre ele. Prin intermediul unui astfel de test se determină grupa sanguină a femeii însărcinate și bineînțeles, factorul Rh al acesteia.

Vom ajunge la importanța analizelor de sânge în timpul sarcinii, dar deocamdată, să ne uităm mai atent la factorul Rh. Ce este atât de special în legătură cu acesta și de ce este important?

Factorul Rh: O proteină importantă pe care o avem cu toții

Factorul Rh se găsește în unele globule roșii. Nu toți oamenii sunt purtători ai acestei proteine, dar cei care sunt purtători ai acesteia au o grupă de sânge numită Rh pozitiv. Cei care nu o poartă, au o grupă de sânge Rh negativ. Fiecare dintre noi moștenește această proteină de la părinții noștri biologici,…. dar când, cum și de ce pot apărea complicații în timpul sarcinii din cauza ei?

Incompatibilitatea Rh și posibilele complicații

Cum afectează anticorpii anti-Rh fătul?

Incompatibilitatea Rh în sarcină apare atunci când o femeie însărcinată cu grupa sanguină Rh negativ poartă un copil cu grupa sanguină Rh pozitiv. Tipul diferit de factor Rh al copilului este cel care provoacă incompatibilitatea Rh. Grupa sanguină Rh-negativă a mamei consideră celulele Rh-pozitive ale copilului ca fiind o substanță străină și le atacă. Cum? În timpul sarcinii, anticorpii anti-Rh existenți la mamă pot traversa placenta și ataca celulele roșii ale fătului putând cauza o formă severă de anemie, în care globulele roșii sunt distruse mult mai rapid decât pot fi produse altele noi (anemie hemolitică). Rolul globulelor roșii este să transporte oxigen la fiecare celulă din corp. Când eritrocitele sunt în număr redus, acest lucru nu se mai întamplă. În anumite cazuri, fătul sau nou-născutul pot deceda din cauza anemiei severe. De asemenea, incompatibilitatea de Rh poate cauza icter la nou-născut. 

Dacă ești Rh negativ și partenerul tău este Rh pozitiv, ar trebui să fie în regulă la prima sarcină. Cu toate acestea, dacă ești la a doua sau a treia sarcină, ar trebui să vorbești cu medicul tău. De asemenea, este posibil să trebuiască să faceți un test, numit test Coombs indirect. Cu o simplă probă de sânge, cadrele medicale vor determina dacă ai incompatibilitate Rh cu copilul tău.

Ce se întâmplă dacă există anticorpi anti-Rh?

Dacă sunt identificați anticorpi se va efectua dozarea acestora, iar titrul va fi monitorizat la intervale stabilite în funcție de valoarea primei determinări și de dinamica titrului de anticorpi. De asemenea, medicul obstetrician va indica urmărirea stării de sănătate a fătului prin efectuarea anumitor investigații. Medicul va determina conduita în astfel de sarcini cu risc, în funcție de mai mulți parametri (titrul de anticorpi la prima determinare, dinamica acestora, starea fătului, rezultatele anumitor investigații, etc.).

Monitorizarea ecografică a apariției anemiei fetale se va face de medici ginecologi specializați în ecografie fetală și medicina materno-fetală și constă în efectuarea unei ecografii Doppler pe artera cerebrală medie a fătului, care stabilește dacă fătul are anemie sau nu.

În cazul în care ai Rh-ul negativ și nu sunt prezenți anticorpii anti-Rh, atunci vei primi probabil o serie de două injecții cu imunoglobulină Rh. Prima în jurul celei de-a 27-a săptămână de sarcină, iar cea de-a doua în termen de 72 de ore după naștere dacă fătul se dovedește a fi Rh pozitiv. Aceste injecții ar trebui să te protejeze în sarcinile ulterioare, dacă alegi să le faci. Acest lucru include, de asemenea, dacă ai avut un avort spontan în prima sarcină, deoarece organismul tău îl consideră ca fiind o primă sarcină.

Dacă ești o viitoare mamă cu grupa sanguină Rh negativ, liniștește-te. Poți avea în continuare un copil sănătos chiar dacă ai incompatibilitate RH. Cel mai bine este să te informezi cu privire la grupa de sânge a ta și a partenerului tău și să lași personalul medical să se ocupe de restul.

Îngrijirea prenatală este extrem de importantă și poate preveni posibile complicații mai târziu în sarcină. Incompatibilitatea Rh este aproape complet evitabilă, iar tu și copilul tău ar trebui să fiți bine.

Citeşte mai mult

Opinia medicului

...

Cât de mult ar trebui să “lovească” bebelușul meu și când ar trebui să fiu îngrijorată?

Felicitări mămică! Ai pornit în dificilul și fascinantul drum de a transforma în om mare 2 celule.  

În următoarele 9 luni viața ta, corpul tău și cam tot ce te înconjoară vor căpăta o altă semnificație. Știu că acum poate ești un pic speriată, dar încă nu ai descoperit cât de curajoasă ești TU defapt.

Aștia micii au tendința de a se impune, de a-și face simțită prezența de foarte mici, adică cam de pe la 6 săptămâni, când dotorită hormonilor secretați în timpul sarcinii, deja ai un miros mai fin decât al unui parfumier francez făcându-te să vizitezi baia mult mai des pentru a returna ce ai reușit să mănânci cu mari eforturi.

Dar ceva tratament pentru toate episoadele astea de greață și vărsături nu există?

Ei bine putem încerca să selectăm alimentele care ne priesc, de regulă : fructe, iaurt, fresh-uri. Important este să ne hidratăm bine și aceste episode de greață și vărsături sunt considerate normale atâta timp cât nu devin mai frecvente de 3-4/zi și pentru o perioadă prelungită de timp de peste 2 săptămâni, făcând imposibil chiar consumul de lichide. Cam pe la 13 săptămâni de sarcină ar trebui ca aceste stări de greață și vărsături să se termine. Dacă totuși ele persistă, investigații suplimentare sunt necesare.

Când este normal sa încep să simt mișcările lui bebe?

Dacă ați mai fost însărcinată, după 13 săptămâni copilul fiind cam cat o mandarină, având 7cm și aproximativ 25 de grame este posibil să-și facă simțită prezența sub forma unei senzații de “mișcă ceva”, mici atingeri precum ale unui pește în acavariu ori senzația de fluturi.

Dacă sunteți la prima sarcină este posibil să aveți parte de această primă interacțiune mamă-făt între 16-18 săptămâni când bebe poate cântări și 200g, dar nu exsistă o dată fixă când trebuie să percepi aceste mișcări așa că nu te stresa suplimentar și cu acest lucru.

Cât de des trebuie să miște? Dar oare nu mișcă prea des?

Nu există stabilit un număr fix de mișcări pe care trebuie să le simți. Acestea depind de activitate ta (de regulă se simt când stați întinsă în pat relaxată) și de activitatea lui bebe (având și ei nevoie de timp să doarmă). Dar vrând să te pregătească pentru militaria ce urmează se apucă de dansat în burtica ta cam când ai vrea tu să dormi după ora 21. Dacă simți în medie o mișcare pe ora este fantastic și nu exsistă nici o afecțiune în care bebe să miște prea mult, deci prea activ nu e de rău.

Dar daca nu mai simt mișcările ce pot să fac? 

Dacă a trecut o perioadă mai lungă în care nu ați resimțit miscările fătului luați legătura cu medicul dumneavoastră obstetrician care vă va liniști imediat cu o scurtă ecografie ori cu un traseu cardiotocografic.

Când ne apropiem de naștere mișcarile devin mai rare, dar mai ample, “kung fu“ adevărat uneori datorită forței aplicate de piciorușe în ficatul tău, pot fi dureroase nu poți decât să iți notezi și să te “răzbuni” după ce se naște.

Dar dacă se întoare cu capu în sus de la atâta mișcare? 

În trimestrul 1 și 2 le dăm voie să se foiască cum vor ei nu are importanță apoi de regulă pe la 35-36 de săptămâni îl găsim pe bebe cu capul orientat în jos pentru ca asta îl ajută să se nască mai ușor și spațiul restrâns nu-i mai permite să se rotească, nu te mai gândi tu mami la asta, este în grija noastră să-i localizăm poziția când naștem.

Hai curaj mamică! Așteptăm întrebările tale să nu-ți fie teamă căci nu ești singură!

Cu drag,
Al Vostru Dr. Hristea Răzvan

Citeşte mai mult
Vezi toate articolele